vineri, 31 octombrie 2008

Monedele dacilor

Monedele dacilor


Cele dintâi monede care au circulat în Dacia au fost monedele emise de regii macedoneni Filip II (359-336) şi Alexandru cel Mare (336-323). Ele erau stateri de aur şi de argint şi tetradrahme de argint (piese de 4 drahme) cu subdiviziunile lor. Staterii de argint a lui Filip aveau pe faţa capul lui Zeus, iar pe revers un călăreţ în galop. Acest tip de monedă a fost îndrăgit de daci şi a rămas ca tip caracteristic al monedelor lor.

Monedele emise de daci după modelul celor macedonene se diferenţiază foarte uşor, căci sunt inferioare ca execuţie şi nu au legende. Într-o anumită perioadă dacii au copiat şi legenda de pe modelele macedonene, legende scrise în caractere greceşti numai că le-au copiat greşit şi nu au nici un înteles. Un alt lucru de remarcat este faptul că, monedele dacice diferă între ele ca greutate şi ca metal, unele se apropie foarte mult de prototipurile macedonene, altele însă - foarte puţin.

Dar aceste monede dacice nu trebuie asemănate cu imitaţiile monedelor macedonene, ci ca pasiune a magistraţilor de a descrie arta acestui popor. Numismaţii interpretează aceste monede ca fiind monede "barbare", din care fac parte si monedele galilor, pannonilor, ilirilor, sciţilor, dar să nu uităm că aceste monede ca de exemplu ( ale pannonilor, sciţilor şi tracilor din sudul Balcanilor), au circulat şi în Dacia, ele imitând de asemeni aceleaşi prototipuri macedonene sau greceşti, pe care le imită şi monedele dacice. Bineînţeles că se deosebesc de ale dacilor pentru că magistraţii lor monetari şi monetăriile lor au interpretat altfel însemnele monedelor.

Prin secolul al II lea î.Chr., în Dacia îşi fac apariţia alte monede grecesti, ca de exemplu tetradrahme insulei Thasos, reprezentând pe faţă capul zeului Dionysos, încununat cu foi de iedera şi cu flori, iar pe revers pe Heracles, stând în picioare. Aceste monede au avut mare căutare pe piaţă deoarece s-au răspândit nu numai în Dacia, ci şi în tot nordul Peninsulei Balcanice şi în vasta regiune ocupată de sciţi în sudul Rusiei de astăzi. Dacii au imitat aceste monede şi circulau alături de cele originale, iar prin descoperirile monetare s-au găsit exemplare atât originale cât şi copii ale dacilor. Ele au circulat în Dacia până pe la sfirşitul primului secol î. Chr.

De îndată ce romanii au ajuns până la Dunăre, pe la 70 î. Chr., au ajuns pe piaţă şi dinarii romani republicani. Facem această afirmaţie deoarece în tezaurele monetare descoperite s-au găsit monede dacice şi grecesti din acea vreme împreună cu dinari romani, semn că au circulat împreună.

După cel de al doilea război daco-roman prin care Dacia este cucerită de Traian, monedele Imperiului Roman au pus stapânire pe pieţele dacice prin faptul că dinarii imperiali şi monedele de bronz mai mari şi mai mici au înlăturat în scurt timp pe cele greceşti şi dacice.

Emisiunile romanilor care au pătruns pe piaţă erau monede mici de argint, dinarii şi mai multe feluri de monede de bronz, care erau subdiviziuni, asta pentru cumpărături mici iar pentru cumpărături mari s-au folosit monede de aur aureii imperiali, care s-au răspândit destul de repede în Dacia.

Tot la acest capitol al monedelor de aur vom face o referire legată de binecunoscutele monede de aur Kosoni care sunt întalnite numai in Dacia. Această afirmaţie face din Kosoni nişte ciudăţenii deoarece dacii nu au batut niciodata nici un fel de piese din aur. Dar aceasta va rămâne în continuare o mare enigmă pentru istoricii noştri.

Kosonii sunt piese de aur cu greutatea unui stater grecesc sau elenistic de 8 grame şi ceva (in medie, cam 8,40 g), şi nu au aspect de monedă greacă. Se deosebesc prin faptul că monedele greceşti au pastila mai groasă, care se bătea la rece, pe când Kosonii au pastila plată, bătută la cald, tehnică folosită de romani. Aversul acestor monede este copiat de pe un denar roman republican de argint bătut în jurul anilor 120 i.Hr reprezentând un vultur care stă pe o ghioagă, ghioaga lui Heracles, şi ţine într-una din gheare o cununa de lauri, iar pe revers apare o altă imagine, un demnitar în toga, încadrat de doua personaje tot în toga care poarta niste mănunchiuri pe umăr. Această reprezentare o putem caracteriza ca fiind un magistrat roman însoţit de lictori, care sunt slujitorii lui, şi care poarta mănunchiul de nuiele şi o secure cu două tăişuri, semn al autoritatii magistratului monetar, care poate condamna la pedeapsa cu bătaie sau cu decapitarea.

Răspândirea acestor monede este cea mai uşoară problemă a acestor monede deoarece au fost găsiţi numai în Transilvania mai exact în zona ei de sud-vest, in preajma marilor cetăţi dacice din Muntii Orăştiei.

Descoperirea acestor monede este semnalată de prin secolul al XV-lea deoarece s-ar fi descoperit în apa Streiului o comoară, mii de monede de aur printre care se aflau şi Kosoni, cei ce au descoperit această avere trebuind să o predea.

O altă descoperire la fel de mare ca prima se afirmă a se fi întâmplat prin jurul anilor 1530 si anume in bazinul apei Sebeşului, în zona cetatilor dacice. Atunci s-au gasit, spun documentele, zeci de mii de monede din aur, bani din antichitate, cu legende în greacă, în documentele s-a afirmat despre prezenţa regelui macedonean Lysimah.

În acea perioadă a Renaşterii în Europa în numismatica secolelor XVI şi XVII apar primele afirmaţii cu referire la moneda koson. De aceea credem ca în acel tezaur de piese descoperit la 1530 au fost şi kosoni care, pentru moment, nu aveau semnificaţie importantă pentru cei care i-au examinat.

Acest tezaur nu a avut viaţă lungă deoarece în acea perioadă, Transilvania era un teren de confruntare între adepţii Imperiului Habsburgic şi atunci, cardinalul Martinuzzi, care era principal sfetnic al regatului, împreuna cu aliatul lui din Moldova, Petru Rares, au împarţit comoara, au topit-o, au transformat-o în bani si au folosit-o pentru plata mercenarilor.

Se presupune că unele piese au fost extrase şi au ajuns la colecţionari din spaţiul german care le-au putut studia, chiar daca atunci nu aveau prea multă documentaţie privind aceste monede.

O a treia descoperire o putem data prin anii 1803-1805. În 1803, doi ţărani români au găsit tot în zona munţilor Oraştiei un nou tezaur. Ei au început să vândă din piese, dar statul austriac s-a alarmat, şi cei doi descoperitori au fost nevoiţi să predea comoara, care a fost confiscată de autorităţi.

Un alt mare lot de kosoni a apărut doar după revoluţia din 1989, când căutătorii de comori au împânzit Munţii Oraştiei şi s-au scos atunci din ţară loturi mari de monede şi au fost vândute pe piaţa de antichităţi din Occident. Din fericire, o parte din piese au fost recuperate de poliţie sau au fost vândute de descoperitori.

În 2005 cu data de 21 februarie, Banca Naţională a României a lansat pe piaţa numismatică o monedă din aur, emisiunea "Istoria monedei - replică după moneda dacică de tip Koson".

Acestea aveau pe avers în centru, imaginea a trei bărbaţi mergând spre stânga (un consul roman însoţit de doi lictori - persoane ce însoţeau pe înalţii demnitari romani); dedesubt, legenda în limba greacă "KOSON"; împrejur, cerc perlat, iar pe revers imaginea unui vultur cu aripile deschise, în profil spre stânga, stând cu un picior pe un sceptru şi ţinând în gheara dreaptă o cunună; împrejur, cerc perlat.

Pentru ca replica emisă de Banca Naţională a României să nu fie confundată cu moneda autentică, aceasta conţine în interiorul cununei de pe revers monograma "R" (replică)

Bibliografie: Comoara Regelui Koson, -M.N.I.R.

Revista Dacia Magazin, nr.40

marți, 21 octombrie 2008

Petiţii către primul ministru, ministrul de interne şi preşedintele României


LIBERTATE PENTRU TOTI CAMARZII ROMANI CU DRAGOSTE DE NEAM!

Petiţii către primul ministru, ministrul de interne şi preşedintele României

ROMÂNIA NU ESTE O ŢARĂ LIBERĂ

Marius Trancă persecutat politic de către structuri ale statului care se dovedesc represive:
În ziua de vineri, 25 iulie anul curent, Marius Trancă, de 21 de ani, a desfăşurat o amplă acţiune de propagandă naţionalistă prin lipirea unor afişe în oraşul Buzău. Afişele conţineau crucea celtică şi îndemnul la naţionalism. O patrulă de jandarmi a observat cele întâmplate, sau probabil s-a deplasat la ordin la faţa locului. Jandarmii au ridicat pe tinerii militanţi împreună cu afişele pe care le aveau asupra lor. Prin asta s-a urmărit tergiversarea acţiunii de propagandă şi nicidecum respectarea legii, respectiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 31 din 2002, care a fost pretextul întocmirii dosarului penal.


ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.31 din 13 martie 2002
privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii (actualizată până la data de 6 mai 2006)

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Pentru prevenirea şi combaterea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare şi la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) prin organizaţie cu caracter fascist, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile comerciale, precum şi orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezenta literă;

b) prin simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe se înţelege drapelurile, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la lit a);


Crucea celtică nu se încadrează în această ordonanţă. Pe acest site se poate vedea ce înseamnă crucea celtica:

http://www.celtarts.com/celtic.htm


Explicaţiile din site-ul de mai sus reprezintă un studiu istoric, realizat de specialişti asupra acestui aspect şi nu constatări intenţionate şi interpretări meschine care duc la comiterea de abuzuri. Organizaţia Noua Dreaptă militează cu drapelul celtic şi arborează acest însemn în acţiunile de propagandă. Se poate vedea aici:

http://www.nouadreapta.org


În centrul oraşului Bucureşti este prezentă sub forma unui monument:

http://www.youtube.com/watch?v=0NAPs-d66Yo&eurl


În mai multe cimitire din România cunoaştem faptul că mormintele vechi au această cruce.



ORDONANŢA 31 ESTE INTERPRETATĂ ÎMPOTRIVA NAŢIONALISMULUI


Statul dovedeşte intenţia de deznaţionalizare a României


Din toate aceste aspecte reiese că: Sistemul său legislativ defectuos şi abuzurile săvârşite duc la obstrucţionarea mişcărilor de dreapta din România. Interpretările se fac intenţionat pentru a instaura frica şi pentru tergiversarea activităţii oricărei organizaţii naţionaliste . Operativitatea devine imposibilă pentru atingerea scopurilor: arătarea istoriei şi purităţii naţiei noastre.


LIBERA EXPRIMARE NU EXISTĂ


Libera exprimare este garantată 100% de către toate statele care au ratificat la convenţiile şi declaraţiile universale pentru drepturile omului („Ce drepturi? aa? Vă arăt eu drepturi? Hai la secţie!!!”), mai puţin România. O multitudine de persoane sunt acuzate pentru faptul că vorbesc, scriu, se confesează, îşi anunţă opiniile sau cântă. Acuzaţiile vin ca şi cum exprimarea atinge siguranţa persoanelor sau a statului. Toate abuzurile săvârşite au ca instrument interpretarea.


NAŢIONALIŞTI PERSECUTAŢI


Când activam în cadrul Noii Drepte, o sumedenie de camarazi din ţară erau ridicaţi şi duşi cu duba la poliţie atunci când împărţeau manifeste sau lipeau afişe. Ultima oară când aflasem, se întâmplase în campania Anti-Valentine’s Day şi promovarea Dragobetelui (sărbătoare similară, dar de origine dacică), când primisem mesaje offline pe internet cu relatările camarazilor mei. Nu fuseseră cercetaţi penal dar au fost duşi la secţie şi avertizaţi. Tot ce simte un naţionalist când păţeşte asta este teamă, nesiguranţă, pentru că nu mai exista deviza: pot să stau liniştit că doar sunt curat, nu am făcut nimic. Pentru ce? ... Probleme de acest gen sunt cunoscute în circuitul Noii Drepte şi se cunoaşte faptul că organizaţia nu desfăşoară activităţi infracţionale în România, ci doar activităţi cu caracter politic, social, istoric, toate în spiritul naţional.


Toţi militanţii naţionalişti din organizaţiile din România, precum şi trusturi media naţionale, au cunoştinţă de cazul Grigore Opriţă. Un alt caz şi o eroare gravă a democraţiei româneşti. Opriţă a fost acuzat pentru gândirea sa şi a suferit mulţi ani până la achitarea sa. Stresul şi incertitudinea trăită o cunoaşte numai acuzatul. Procesul a avut caracter politic, iar în 26 martie 2006, după 3 ani, s-a dovedit acest aspect pentru că la început avea doar subînţeles politic această acţiune a justiţiei. Evoluţia exactă a procesului se poate vedea pe: http://procespolitic.uv.ro/.


În luna iunie a anului 2004 i-a fost retras tînărului pictor Sorin Tara din Sibiu premiul primit la un concurs organizat de Consulatul german, după ce a fost acuzat de nazism. Artistul a făcut publice următoarele opinii ale sale: "Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de simboluri înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a folosi în nişte lucrări declarate artistice orice fel de cuvinte, în orice limbă înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist! Dacă a confecţiona (vorba aia!) tricouri cu imagini care avertizează asupra atrocităţilor comise în momentul de faţă de către anumiţi ocupanţi, undeva în Orientul Mijlociu, înseamnă a fi nazist, atunci recunosc că sînt nazist.


Domnul Andrei Molnar, liderul Societăţii Gebeleizis, student al facultăţii de drept, a fost acuzat de fascism, satanism (adorator al Satanei şi adept al cultului respectiv) pentru orientările sale religioase dacice. În prezent derulează mai multe procese cu statul pe seama abuzurilor care au avut loc. Dacă Ministerul Public va pierde, daunele morale se vor plăti din buget, adică din banii tuturor românilor.


Acestea sunt doar câteva cazuri de care Aparatul de Conducere a Frontului are cunoştinţă până în prezent.


Apelez la competenţa dumneavoastră cu întrebările:

Putem folosi crucea celtică în propaganda din mediul public, aşa cum se face în toată lumea, fără să fim arestaţi sau reţinuţi?

Ne putem exprima opiniile în mod liber despre acţiuni săvârşite în defavoarea etnicilor români?

Poate intra un tânăr să militeze într-o organizaţie de dreapta care nu foloseşte svastica şi nu instigă la război, fără a avea teamă că poate fi urmărit, reţinut, cercetat sau acuzat?

Ne putem bucura de drepturi fundamentale ale unui stat de drept, fără a fi nevoiţi să cerem azil prin alte părţi? Sau să stăm în casă ori să vorbim doar în şoaptă?


Aceste întrebări circulă în comunitatea Frontului, dar şi în rândul unor organizaţii partenere ale Braţului de Fier.


Aşteptăm un răspuns care să ne permită să funcţionăm cu libertatea cuvenită. Altfel suntem nevoiţi să monitorizăm toate abuzurile în următorii ani şi să cerem ajutor la nivel extern, către organizaţii şi instituţii competente, aceasta fiind o situaţie penibilă pentru noi.


ONOARE ŞI PATRIE


Ionuţ Rotaru

Frontul Naţional Braţul de Fier

mişcare a etnicilor români

ARTICOL PRELUAT DE AICI:

http://bratuldefier.blogspot.com/