ÎMPOTRIVA REPRESIUNII

Basarabenii care şi-au luat gândul de la unirea cu România, decedaţi sau ameninţaţi „accidental“ sunt:

• GHEORGHE GHIMPU - fratele preşedintelui Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu. A făcut şapte ani de Gulag şi a fost fondatorul mişcării naţionale de eliberare a basarabenilor. Deputat în primul parlament al Republicii Moldova, deţinut politic şi preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist, a murit în 2000 într-un accident de circulaţie, ma- şina în care se afla fiind lovită de un camion.
• NICOLAE COSTIN a fost primar al municipiului Chişinău şi coautor al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, din 1991. Atitudinea proromânească pe care a introdus-o în administraţie a fost motivul care i-a făcut pe ruşi să-l ucidă, în 1995, prin intoxicarea cu cesiu radioactiv infiltrat în scaunul maşinii de serviciu. Bănuiala este întărită şi de moartea şoferului său, din cauza aceleiaşi boli, leucemia.
• EPISCOPUL DORIMEDONT a murit în anul 2006, în urma unui accident de maşină. Spitalizat imediat la Institutul de Neurologie, condus de medicul Rusu, cuscru al preşedintelui Vladimir Voronin, episcopul a fost tratat necorespunzător de către doctorii din spital. Aşa cum spun dovezile, moartea i s-a tras de la apropierea de Biserica Ortodoxă Română.
• MIHAIL GARAZ, poet basarabean, a fost găsit în pragul casei sale împuşcat. Studierea istoriei românilor şi recunoaş terea limbii româneşti pe pământul aproape rusificat l-a făcut să dispară, fără ca asasinarea să fie anchetată. Criminalul a rămas pedepsit doar în conştiinţa celor care construiesc poveştile post-mortem.
• ION GHEORGHIŢĂ a fost şi el lăsat pradă pistolului, chiar în faţa blocului în care locuia. Poetul, cunoscut ca unionist vehement, a lăsat în urmă o anchetă greu de descifrat. Ca şi în alte cazuri, asasinul trebuie dat uitării.
• DUMITRU MATCOVSCHI, poet al Basarabiei, a fost strivit de un autocar pe trotuar, supravieţuind după patru luni în comă. „Accidentul a fost înscenat“, au spus cei din Republica Moldova, convinşi că Matcovschi îi incomoda mult pe ruşi şi ar fi trebuit să tacă.
• NICOLAE RUSU, directorul Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a căzut, la rândul lui, victimă a serviciilor secrete ruseşti. Gândul rău pus de KGB, din cauza relaţiilor sale cu România, s-a materializat într-un borcan cu vitriol, aruncat în faţă. Făptaşul şi „accidentul“ s-au trecut cu vederea.
• ALECU RENIŢĂ, preşedintele Mişcării Ecologiste din Basarabia, a fost ţinta numeroaselor ameninţări telefonice. Într-o seară, domiciliul i-a fost devastat de un grup înarmat cu răngi de metal.
• NICOLAE DABIJA, preşedintele Forumului Democrat al Românilor din Moldova, a fost bătut de patru ori. Chiar dacă a vrut unirea, dosarele penale care i s-au întocmit au adus acuze ilare: „acţiuni împotriva statalităţii româneşti“.
• ION IOVCEV, directorul Liceului „Lucian Blaga“ din Tiraspol, a fost arestat de poliţiştii transnistreni, care au luat cu asalt instituţia. O vizită a lui Ioncev în Statele Unite, în 2005, i-a făcut pe ruşi să se simtă ameninţaţi. L-au maltratat şi, din când în când, îl ameninţă cu moartea.